Pentru început trebuie să stabilim nişte lucruri importante:
- Bugetul şi cerinţele pentru sistem (gaming pe diferite rezoluţii, unde contează placa video şi procesorul, photoshop, unde contează mult procesorul, modelări 2D şi 3D, CAD, AutoCAD, etc, deoarece fiecare are nevoie fie de o placă video puternică şi un procesor mai slăbuţ, fie o placă video şi un procesor echilibrat, fie un procesor puternic şi unde placa video nu prea contează). În gaming contează şi rezoluţia monitorului sau televizorulzui de pe care ne jucăm. De exemplu, pe 1280 x 1024 contează atât procesorul (să fie mai bun) cât şi placa video cât de cât bunuţă (dar să nu facem totuşi Overkill, în gen să punem plăci monstruase pe rezoluţii mici). Pe Full HD (1920 x 1080) cel mai mult şi cel mai mult contează placa video, procesorul contând exact cel mai puţin. Dar totuşi, nici single core sau dual core slăbuţ să fie.
- Dacă vrem să facem sau nu Overclock. Acesta a devenit un sport tot mai practicat de către cei care vor componente mai puternice fără să cumpere altele. Unii fac din cauza faptului că sistemul e obosit şi nu mai face faţă, fie că vor un punctaj cât mai bun în benchmark-uri sau din cauză că un procesor cât mai rapid îi ajută tot mai mult în ceea ce fac. OC-ul se face la Procesor, placa video, placa de bază şi memorie. Facem OC la procesor pentru a îmbunătăţi rapiditatea şi performanţele sistemului (fie prin multiplicator, afectând doar procesorul sau fie prin FSB, mărind astfel frecvenţa şi a memoriilor şi a plăcii de bază, rezultând o rapiditate mai mare a întregului sistem). OC la placa video se face atunci când vrem un număr mai mare de FPS-uri în jocuri.
Vă recomand să nu daţi mai mult de 6000 de lei pe un PC, deoarece oricât de performant ar fi el în momentul de faţă, peste 4-5 ani e obosit.
La partea a doua trebuie să alegem platforma sistemului, adică dacă procesorul să fie Intel sau AMD, deoarece clasicul război între cele 2 terenuri încă nu s-a sfârşit şi devine tot mai aprig.
Dacă vreţi o mică listă cu procesoarele şi puterea lor în gaming (ce e (OC) înseamnă procesor OverClockat):
Intel celeron G530 ~ Athlon II X2 < Intel Pentium G620 ~ Athlon II X3 < Intel pentium G840 < Athlon II X4 < Intel core i3 2*** < AMD phenom II X4 9** (OC) < i5 Sandy ~ i7 Sandy < i5 Ivy ~ i7 Ivy
O listă cu socket-urile celor 2 mari companii (ce e tăiat înseamnă că nu mai merită să băgaţi niciun ban în el).
AMD
- Socket 563
- Socket 754
- Socket 939
- Socket 940
- Socket A
- Socket AM2
- Socket AM2+
- Socket F
- Socket AM3+
- Socket FM1 (APU cu grafică integrată bună)
INTEL:
- Socket 2
- Socket 3
- Socket 4
- Socket 5
- Socket 6
- Socket 7
- Socket 8
- Socket 370
- Socket 423
- Socket 478
- Socket 479
- Socket 486
- Socket 495
- Socket 603
- Socket 604
- Socket J
- Socket 775
- Socket 1336
- Socket 1156
- Socket 1155
- Socket 2011
Acum, alegerea componentelor optime:
1) Placa de bază
Aici ar trebui să alegeţi producători de încredere, cum ar fi: Asus, ASRock, Gigabyte, Evga, MSI, Intel, şi mai apoi alegem dotările. În caz că vrem să facem OC la procesor, trebui să alegem o placă de bază potentă. La AMD, pe AM3 sau AM3+ cam toate duc OC, dar la intel, povestea e cam complicată.
Chipseturi mai noi (pe 1155) ce NU permit OC (nici nu cred că au această funcţie în BIOS):
B65
B75
H61
H67
H77
Q67
Q77
Restul permit OC.
Cum alegem o placă de bază care duce un OC cât mai de calitate? E relativ simplu: după fazele de alimentare ale procesorului. La plăcile de bază ASRock, scrie în descriere pe site-ul plăcii de bază, însă la celelalte e cam greu să găseşti, de aceea, ce trebuie să facem:
Să luăm ASRock P67 Pro:
În jurul procesorul avem dreptunghiuri din alea băgate în chenar. Aici avem 5 (adică 4+1 faze de alimentare). Pentru OC masiv, nu recomandăm aşa ceva, ci aşa ceva:
unde avem 10 dreptunghiuri (8+2 faze). Adică: cu cât sunt mai multe, cu atât putem face OC mai mult. La fel se aplică şi în cazul AMD.
Dacă vrem să facem SLI (nVidia) sau CrossFire (AMD Radeon), avem nevoie de o placă de bază ce are minim 2 slotui PCI-E x16.
2) Procesorul
Aveţi lista soclurilor mai sus. În primul rând, placa de bază trebuie să aibe acelaşi socket ca şi procesorul. Dar e bine să verificăm dacă placa de bază suportă un procesor dorit pe Site-ul Producătorului (găsim acolo o listă cu procesoarele suportate). La AMD procesoarele pot avea şi 125W TDP, iar plăcile mai "ieftine" nu suportă procesoare decât cu TDP de maxim 95W.
Atenţie! În dreptul procesorului avem versiunea minimă de BIOS care îl suportă, aşa că trebuie să căutăm atent versiunea de BIOS cu care vine placa de bază. (de exemplu: procesorul X are nevoie de versiunea F08 de bios, iar placa de bază vine cu F07. Trebuie să căutăm un alt procesor mai vechi care merge pe BIOS-ul F07, să-l punem pe placa de bază, să facem update de BIOS la F08 sau mai sus şi debea atunci putem pune procesorul X).
Important: procesoarele nu se compară după frecvenţă, nici după numărul de nuclee, nici după memoria cache.
3) Placa video
Avem şi aici nu mare război: între nVidia şi AMD Radeon (fostul ATI). O scurtă listă cu plăcile video din diferite bugete pentru gaming :
HD 7870 > GTX 570 > HD 7850 > HD 6950 ~ GTX 560 Ti > GTX 560 ~ HD 6870 > HD 6850 ~ GTX 460 > HD 6790 > HD 6850 > GTX 550 Ti > HD 7750 > HD 6770 > GTS 450 ~ HD 6750
Căutăm o placă video după mai multe cerinţe
- Chipset (pentru CAD sau alte programe profesionale / editări / modelări / etc. recomand nVidia datorită suportului pentru nucleele CUDA)
- Interfaţa (AGP sau PCI-E)
- Lăţimea de bandă
- Frecvenţa procesorului
- Frecvenţa memoriei
- Sistemul de răcire
- Consumul (exemplu: seria HD 7*** are un consum foarte mic faţă de competitorul nVidia)
- Tehnologiile suportate (SLI sau Crossfire X).
Între firmele de plăci video nu există nicio diferenţă. Doar sistemul de răcire implementat.
Şi, AMD Radeon nu mai are probleme cu driverele (pentru seriile mai noi de HD 4***)
4) Stocarea (HDD şi SSD, eventual SSH)
La HDD ţinem cont de următoarele aspecte:
- rapiditatea (evităm pe cât posibil cele de 5400 RPM, mai ales dacă vrem să ţinem sistmeul de operare pe ele)
- silenţiozitatea
- fiabilitatea
- capacitatea
Să nu credeţi că există vreo diferenţă între Sata III şi Sata II la nivelul HDD-urilor. E o chestie de marketing.
SSH-ul este o unitate de stocare, mai rapidă faţă de HDD dar mai înceată faţă de SSD. E un fel de corcitură între ele mai bine zis.
SSD-ul (Solid State Drive) este o unitate de stocare destinată în primul rând sistemului de operare, deoarece PC-ul va fi mult mai rapid. Au o rată de transfer net superioară faţă de HDD, iar aici diferenţa dintre Sata II şi Sata III se simte. Se recomandă folosirea lui în modul AHCI (din BIOS).
Momentan, acestea sunt încă în faza de "testare" deoarece ... crapă pe capete (au un număr limitat de scrieri). Pentru fiabilitate recomand cu încredere firma INTEL (au cele mai mici rate de întoarcere în garanţie faţă de competitori).
5) Memoria RAM:
În zilele de azi se folosesc aproape numai memorii DDR3, mai ales că e foarte ieftină (prin 2008, 2 GB DDR3 costau 650 lei).
Important: diferenţa dintre 1333 MHz şi 2133 MHz să zicem e un fîs. Maxim 1 FPS în jocuri.
7) Carcasa trebuie să aibă un air-flow cât mai bun (să nu fie componentele înăbuşite în aer cald), dimensiuni cât mai mari, cât mai multe ventilatoare şi filtre de praf. Recomand să le căutaţi pe cele care au sursa poziţionată jos, deoarece ajutaţi şi sursa (trage direct aer rece, nu cel încălzit de componente) şi veţi face un Wire Management (aranjarea cablurilor) mai de calitate şi tabla să fie cât mai groasă. (se subînţelege de ce).
SHiinQJoi 27 Mar - 17:23