Peste 200 de programatori romani muncesc la Centrul de Cercetare Software Freescale de la Bucuresti. Studentii isi pot face acolo proiectele de diploma.
230 de programatori romani proiecteaza tehnologiile viitorului la Centrul de Cercetare Software Freescale din Bucuresti. Varsta medie a inginerilor este, in acest moment, de 31 de ani si, veste buna pentru studenti, exista un program bine pus la punct de internship-uri, iar inginerii companiei le pot da o mana de ajutor chiar si la proiectele de licenta sau de disertatie. Centrul de Cercetare Software Freescale de la Bucuresti a pornit din 2000, cand era parte a diviziei de semiconductoare de la Motorola. Desprinderea de compania-mama s-a produs 4 ani mai tarziu.
Inca de la creare, centrul de la Bucuresti a reusit sa se remarce in Europa, pentru ca softistii nostri au fost mereu pe primele locuri in regiune dupa numarul de inovatii. Alaturi de colegii lor europeni si americani, scriu programe pentru microprocesoare de ultima generatie destinate industriei auto, comunicatiilor, gadgeturilor sau electrocasnicelor inteligente. Una din doua masini noi din lume si 70% din echipamentele care proceseaza apelurile efectuate de telefoanele mobile folosesc tehnologie Freescale, dezvoltata partial si in Romania.
Studentii isi pot face aici proiectul de diploma sau de master
Tinerii care studiaza la Politehnica Bucuresti pot lua parte la proiecte realizate de facultatile lor in colaborare cu Centrul de Cercetare Software, iar ulterior au toate sansele sa prinda un loc de munca permanent. Si cei de la Academia Tehnica Militara au primit aceasta sansa. Freescale a dotat, de curand, un laborator al Academiei Tehnice Militare cu tot ce le este necesar studentilor. Ei au acum ocaza sa lucreze cu echipamente de ultima tehnologie, si pot primi sprijin din partea inginerilor.
Celor care doresc sa isi faca lucrarea de licenta sau de disertatie, centrul de cercetare le propune teme precum: masina care se parcheaza singura sau tehnologii inovatoare din domeniul retelelor. Studentii trebuie, insa, sa aiba cunostinte de C pentru aplicatii embedded, networking, DSP, C++, Java, Eclipse, Linux, Matlab sau protocoale de comunicatii.
"Coordonarea lucrarii se face impreuna cu universitatea. Exista doua variante pentru studentii care vor sa isi faca lucrarea de diploma la noi: fie printr-un laborator pe care il avem impreuna cu universitatea - ei discutand cu un profesor -, fie contactand direct Freescale", spune Bogdan Costinescu, Manager Software Engineering.
Studentii pot veni si ei cu idei de proiecte, indiferent cat de SF par la prima vedere. "Cu Universitatea Tehnica din Munchen avem un proiect la care studentii din anii II si III si de la master au construit doua masini boogie, iar noi le oferim tehnologia necesara. Un alt exemplu: studentii care inregistreaza proiecte la noi pe site primesc softul necesar si componentele hardware cu reducere. Unii au dorit sa monitorizeze activitatea albinelor in stup si i-am ajutat. Altii au vrut sa vada ce impact are social media asupra comportamentului, cum reactioneaza organismul la informatii care vin din social media. Spectrul este foarte larg", spune si Flavio Stiffan, University Programs Europe, Middle-East and Africa.
Tinerii care vor sa faca un internship si reusesc sa fie selectati au sansa sa lucreze cu tehnologie care va ajunge la publicul larg abia peste cativa ani. "Am aplicat pentru un post de internship in vara dinspre anul III spre IV. Urmaream sa capat experienta si cel mai simplu mod era prin intermediul unui astfel de program. Freescale ofera pentru studentii interni un program flexibil - asta a fost un criteriu determinant pentru mine. Am avut medii destul de de mari, voiam sa le mentin macar la acelasi nivel", spune Tudor Ambarus, care sustine ca jobul l-a mai ajutat intr-o privinta: "de cand m-am angajat, n-am mai primit bani de la ai mei".
Colegul lui, Emanuel Achimescu, afirma ca munca in Centrul de Cercetare l-a ajutat mult la scoala: "Am inceput sa lucrez in timpul masteratului. Unele materii au continut lucruri pe care le-am invatat la serviciu si asta m-a ajutat sa obtin note mai mari decat as fi obtinut daca nu as fi lucrat. Planul, acum, e sa devin cat mai experimentat din punct de vedere tehnic".
Cum sunt selectati studentii pentru Centrul de Cercetare
Pe langa cunostintele superioare de C, C++, Java, Perl, Linux sau TCL, tinerilor care vor sa faca parte din echipa Centrului de Cercetare li se mai cer cateva calitati. "Studentii din Romania vorbesc foarte bine limba engleza, ceea ce e foarte important. E un lucru esential pentru cei care doresc sa se angajeze intr-o companie internationala sau vor sa lucreze in strainatate. Alte aptitudini importante sunt project management, gestionarea bugetului si dorinta de a comunica si de a-ti face relatii", crede Flavio Stiffan. La toate acestea, managerul Software Engineering, Bogdan Costinescu, adauga creativitatea.
"Studentii ne trimit un CV. Pe baza CV-ului, vedem daca exista o potrivire intre ce credem noi ca e important pentru job si ce au ei. Apoi e un interviu tehnic in care discutam despre proiect, urmat de un interviu de HR. Anul acesta avem 20 de proiecte de diploma, unele sunt pentru cei din internship, altele se fac in colaborare cu universitatea, in laboratorul pe care il avem acolo", spune el.
La Ziua Portilor Deschise, care a avut loc pe 9 noiembrie 2012, ocazie cu care 75 de studenti si de profesori au vizitat Centrul de Cercetare, tinerii au invatat inclusiv cum sa isi faca CV-ul si cum sa se comporte in timpul unui interviu de angajare. Adrian Lupulescu, HR Manager, spune ca studentii curiosi primesc din start o bila alba: "cei care nu pun intrebari in timpul interviului au de pierdut".
Concursul de masinute, o ocazie sa te remarci
Trei tineri de la Universitatea Tehnica din Iasi, Gabriel Feliu, Gheorghe Panaghiu si Sorin Cracana, alaturi de profesorul Florin Pantilimonescu au reusit sa fie cei mai buni din lume la Freescale Cup, un concurs international la care participa tineri din SUA, Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Intrecerea presupune crearea unui masinute care sa urmareasca o linie si sa termine circuitul cu cel mai scurt timp.
Competitia pe regiune va avea loc, anul viitor, la Paris. Acolo vor veni peste 30 de echipe. "Pe langa premii, cei care participa mai au un avantaj: pot ajunge, astfel, sa lucreze aici sau la parteneri. E o oportunitate pentru ei sa cunoasca oameni, sa inteleaga ce vor sa faca in viata, sa se faca remarcati", spune Flavio Stiffan, resposabil pe programe educationale desfasurate in regiunea noastra.
Sursa: yoda.ro
